Mitul Blind Guardian la Arenele Romane
Cine s-a prins ca o sa incep recenzia la
Blind Guardian sa strige
Valhaaalaaaa…. Pe scurt: ploaia ca ploaia, trupa din deschidere ca trupa din deschidere, dar concertul a fost tare fain.
In primul rand ar trebui sa analizez putin conditiile de desfasurare. Pretul biletului a fost decent… ar fi putut fi si mai mic, insa nu multa lume din Romania asculta
Blind Guardian, si din respectivul grup, nu sunt multi care-si puteau permite sa vina (pentru provincie erau si costurile de deplasare) sau care-si doreau neaparat sa vada trupa live. Cei 67 RON dati pentru
Blind Guardian nu reprezinta o mare problema comparativ cu milioanele date de altii pentru o trupa semi-fosilizata cu cinci hituri in 40 de ani (
Rolling Stones - sariti-mi in cap, dar numai daca aveti argumente) sau cu 80 RON dati pentru a-l vedea pe
Marylin Manson (care a incetat sa ma fi relevant ca muzician de prin 1998). Organizatorii, fundatia
Aquarius, au facut o treaba buna.
Singurul impediment din calea bunei desfasurari a concertului a fost ploaia. Ploii nu prea i-a placut trupa din deschidere, conationalii nostri,
Trooper. In mod surprinzator ploaia (insotita si de
descarcari electrice si vant) s-a oprit cu vreo cinci minute inainte ca
Blind Guardian sa intre pe scena. Pentru a fi totusi fairplay, o sa descriu putin si atmosfera si prestatia celor de la
Trooper. Datorita vremii si orei (incepusera putin mai devreme) lumea nu s-a prea inghesuit la actul de deschidere in ciuda indemnurilor lui
Coiotu` (solist vocal):
Ploua, e frig si ni se rupeeee!. Se vedea clar ca baietii erau emotionati, deschizand pentru un super act (lucru pe care l-au si recunoscut). Piesa lor de rezistenta
Tari ca muntii nu prea le-a iesit pe partea vocala.
Coiotu` abordase si niste miscari bizare, a la
Vanilla Ice. Spre fericirea celor din primele randuri, trupa si-a revenit pana la final, piesele de pe
Electric si piesa
Strigat iesindu-le excelent. Desi nu au facut cine stie ce impresie, in principal din cauza ploii,
Trooper sunt totusi una dintre cele mai promitatoare trupe romanesti recente. De remarcat si stradania solistului de a schimba de vreo doua ori costumatia si de a canta cat mai mult in falsetto. (care-i iese foarte ok)
Sa trecem deci la chestiile tari. Din pacate am fost nevoiti (venisem insotit si am mai cunoscut ceva oameni ok la eveniment, am detaliat la final) sa asteptam vreo treizeci-patruzeci de minute pana cand
zeii power metalului au aparut pe scena. Asteptarea a fost cauzata de mutarea si probarea instrumentelor, datorita fricii de ploaie. Per total a meritat (concertul s-a auzit super, desi aveam la inceput impresia ca microfonul lui
Hansi era putin mai jos ca volum) chit ca miscarile ce au intarziat putin concertul ne-au privat de 1-2 piese. De mentionat ca
Blind Guardian se grabeau sa ajunga la un alt concert pe 20, si in ciuda faptului ca promisesera peste doua ore de concert, s-au rezumat la 1:55 ore. (de parca ar fi putin). Inutil de spus ca oamenii au fost de top din primul pana in ultimul minut. Concertul a inceput tare cu piesa
Into the Storm care a reusit sa faca publicul sa urle pe refren (similar cu toate piesele ce au urmat).
Hansi a intrebat la un moment dat:
Want to hear some good ol` rock and roll? -
Than go somewhere else…we`re here to sing metal!. Foarte placut mi-au atras atentia si piesele:
Nightfall, Mirror Mirror, Skalds and Shadows (impecabila interpretarea) si inegalabilul imn
The Bard`s Song (In The Forest), ultima piesa cantata in proportie de 80% de public.
Get Flash to see this player.
Repet: La nivelul executie nu prea am ce sa le reprosez celor de la
Blind Guardian.
Hansi Kursch ramane unul dintre cei mai buni (daca nu cel mai bun) vocalisti din metalul actual. Prin comunicarea cu publicul si mimarea unor pasaje, solistul a demonstrat ca are si reale calitati de entertainer.
Andre Olbrich este un chitarist exceptional. Poate pentru unii nu sunt prea convingatoare
operele sale de inceput, dar odata vazut pe scena, omul va darama idoli.
Marcus a fost de asemenea la inaltime insa marea surpriza a fost bateristul,
Frederik Emhke. Fanii trupei au avut un soc in momentul cand, in 2004, tobarul trupei inca din 1984,
Thomen Stauch, cotat ca fiind unul dintre cei mai buni bateristi europeni, a decis sa paraseasca trupa invocand
diferente creative si un progres al trupei care nu-l multumeste. Noul baterist este chel si cu un cioc prins in stil
Anthrax, mai tanar cu 10 ani, cu gusturi vestimentare dubioase dar foarte bun. Cei doi
tour musicians au fost inspirat alesi, mai ales basistul (si claparul era bun, dar parca nu avut atat de muncit). All in all: o prestatie deosebita.
Get Flash to see this player.
O buna parte dintre piese au fost alese de public prin e-mailuri la organizatori, fundatia
Aquarius. Fiind pentru prima data in Romania,
Blind Guardian au ales sa faca o restrospectiva a carierei lor. Faptul ca au scurtat putin spectacolul ne-a privat de un
Bright Eyes, A Past and Future Secret, Battlefield sau de recentul
Another Stranger Me. S-a insistat destul de mult pe prima perioada a trupei si Piese ca
Ashes to Ashes nu cred ca erau cu-adevarat necesare. O chestie care mi s-a parut destul de curajoasa a fost cantarea povestii Cassandrei, adica a piesei
And then there was silence…. Piesa are 14 minute si este in general cantata in concertele mari.Trupa a fost surprinsa sa vada ca pulicul stia versurile! Per total, trupa a fost surprinsa…
Hansi Kursch spunand spre final
That was fuckin` awesome! We promise that we won`t wait another 20 years to come here! See you soon! (daca veneau acum 20 de ani, canta Stela Enache in deschidere).
Despre public: Numai de bine. Putini, dar buni. Exceptii au fost, dar neinsemnate (cativa nesimtiti care nu prea stiau unde venisera, dar nesimtirea aici nu se manifesta la modul grotesc). Cateva cazuri mi-au atras atentia: un tanar (care ne-a si tinut companie) venit tocmai din Cluj, care astepta concertul de patru ani; un alt tanar, venit cu mergatorul la concert si ajutat de cativa baieti sa se aseze intr-un loc din care sa poata privi fara a se dezechilibra si un pusti ce avea piciorul in ghips; oameni care au indurat stoic ploaia si oameni carora le-au dat lacrimile la concert. Evident, au existat si
roackerii tipici, adica oameni imbracati in tricouri de la diverse formatii (destule si de la Blind Guardian), dar concertul e concert si poti veni
cum vrea muschii tai. Aici am observat si cativa ciudati cu tricouri de la:
Iron Maiden, Alchemy, Metallica si
Children of Bodom. Cam aiurea.
Spre final solistul ne-a marturisit ca a invatat doar
Buna seara si
Multumesc in romana, dar ca la viitorul concert ne va surprinde cu romana lui (probabil va invata si un
Noapte buna). Aparent si publicul invatase ceva, zbierand timp de vreo cinci minute
We want moreeee… we want moreeee.. La final nu a mai mers, pentru ca oamenii se grabeau.
Concertul a fost organizat de fundatia Aquarius, cei care i-au adus si pe Therion si Lacrimosa in tara. Aparent fundatia planuieste sa mai aduca o serie de nume mari pe viitor… tot ce trbeuie sa faceti este sa va votati in numar mare favoritii. In general fundatia lanseaza cate un mini site pentru fiecare trupa ce vine in concert. Cautati numele fundatiei si vedeti modul in care se pot propune trupe. Bafta!
Krossfire